Trei erori grave privind specialitatea medicină de familie în România

Trei erori grave de interpretare și înțelegere a specialității “medicină de familie”.

1.Includerea în criteriile calității muncii noastre a lungimii cozilor de la UPU (unde UPU=Unitate de Primiri Urgențe).

Nu există nicio legătură între munca noastră și cozile din UPU.

Nu există nicio legătură între calitatea muncii noastre și cozile de la diabetologie sau cardiologie sau oncologie, după cum, nici invers, nu putem fi lăudați pentru absența absolută a cozilor la Planning Familial, sau la cabinetele de Medicina Șolară.

Cozile din UPU există (și) fiindcă acolo totul e gratis, fără documente, fără dovadă de asigurare, fără liste de așteptare, fără reguli. Este locul în care poți trișa/șunta cel mai ușor sistemul, fără să riști nimic în afara timpului pierdut și a stresului.

Dar! Cozi la UPU sunt pe toată Planeta, nu doar în România!

Cu cel puțin două diferențe.

Una, că nicăieri în lume, (în lumea care poate fi luată ca exemplu pozitiv, desigur, nu prin jungle amazoniene sau dictaturi), nici presa și nici reprezentanții guvernului nu-i induc populației, meticulos, constant, parșiv, vina medicilor de familie. Nimeni nu ar îndrăzni.

Alta că, odată coada depășită, (uneori timpul de așteptare e 20 de ore), coada deci depășită, sistemul de asigurări îți face treabă. Triază asigurat/neasigurat, urgență reală/non urgență și, pentru ca acest triaj să se poată produce, decontează toate investigațiile și consulturile interdisciplinare necesare. Fără să crâcnească. Odată depășită coada aceea, asiguratul nu e întrebat „de ce nu s-a dus la medicul de familie”, fiindcă răspunsul “Programarea ar fi durat o lună, nu m-a putut primi acum!” ar fi unul NORMAL/PREVIZIBIL/ASUMAT de sistem.

În România, la ce oferă asigurarea, cozile nici nu ar trebui blamate. TOCMAI aceste cozi uriașe fac să se mai autoregleze abuzurile!! Nu ziarele și nici televizorul.

2.Includerea, în analizarea muncii noastre, a criteriul “procent de copii nevaccinați în țară”. Fiindcă nevacinații sunt nevaccinați: fie din lipsă de vaccin în depozite, fie din pricina atacului furibund al nevacciniștilor la conștiințe. Rata scăzândă de vaccinare față de deceniile trecute este și ea o problemă MONDIALĂ, nu doar românească. Și ține mult de asumarea, ca guvern, a legiferării refuzului vaccinării. Cu toată pierderea de simpatizanți care ar urma. Cinsit. Faceți-o, asumați-vă această decizie politică și abia apoi putem cântări obiectiv lucrurile.

3.Jongleria emotional-politică la ieșirile în presă ale decidenților, când acuză medicii de familie români CĂ NU FAC DESTUL, deși ei înșiși, prin norme, guvern după guvern, paroxistic, I-AU OPRIT SĂ FACĂ. Să facă treabă de medici. Limitându-le drepturile de a presta în asigurări – până la umilire -, și transformându-i, prin protocoale, în scribălăi, copiști, secretari ai altor medici. Adică în semiidioți care să stea la birou ca să dea trimiteri la cerere, sau să copieze compensat ce a zis medicul din spital.

Soluții? Ca la alcoolici. Niciun alcoolic nu-și va depăși dependența, până nu va recunoaște că are nevoie de ajutor și că are o mare problemă. Dacă va continua să susțină că, de fapt, nu e alcoolic, ci mai bea și el un păhărel cu băieții ca tot omu`, nu se va putea trata niciodată.