Nu vă mai supooort! „Heitiu”.

Ora 8,20 dimineaţa, întâmplător ziua în care am cabinet de la 14, deci aş putea lenevi în pat. Dacă aş vrea. Sună fixul, o voce feminină mieroasă, cu accentul bine cunoscut:

-Bnăziaa! Sunt… (vorbeşte lipsit de dicţie şi nepermis de repede pentru serviciul ei, deci nu pricep exact cine este ea), duamna Otilia?

Contrar obiceiului azi nu înjur dă mamă, sunt în formă bună.

-Da vă rog. Spuneţi.

-Am vrea să ştim dacă aveţi probleme cu durerile de spate, de oase, de ceafă.

-Sunt medic, doamnă. Iar probleme am numai cu bărbaţii.

Scurtă pauză de repliere.

-Deci ştiţi câte ceva despre remediile naturiste.

-Oh vai. „Câte ceva”? Păi, nu ştiu „câte ceva”, ştiu ENORM despre toate remediile posibile.

Până aici, eu calm şi amabil. Apoi brusc, urlând în receptor:

-Și mai ştiu că NU VĂ MAI SUPOOORT!! VĂ URĂĂĂSC! HEIT IUUU!!! MNĂZIAAAAAA!

-sfârşit-