Dă-mi CNP-ul ca să-ți spun cine ești!

România nu-i simplă birocraţie. Este mult peste!

Artă birocratică înălţată la cele mai înalte şi subtile culmi.

Uite un exemplu de performanţă în domeniu.

Fiecare cetăţan român are un CNP. Care-i ca o amprentă. Nu-s două la fel. Este omul şi CNP-ul, alcătuit din 13 cifre.

Acest fantastic CNP:

• începe cu 1 dacă eşti bărbat (în acte, nu-n pat!), sau
• cu 2, dacă eşti muiere.

Continuă cu anul, luna, ziua naşterii.

La mine, de exemplu, este 2630811… blabla. Sunt deci femeie născută-n `63, luna a opta, ziua 11.

Știind că-i un CNP, dacă arunci un ochi, ştii deja ce sex am, ce vârstă, sau când m-am născut.

Cu toate acestea, majoritatea formularelor de completat pe la ghişee conţin imediat după rubrica CNP, rubricile: vârsta, data naşterii.

De ce? N-am habar. Când CNP-ul e destul. Iar funcţionarul poate prelua de acolo tot ce vrea. TOT!!

Adorăm să completăm rubrici. O facem deja paroxistic. Ne-a intrat în cromozomi.

Un român care nu completetază nici o rubrică timp de o săptămână, intră în sevraj. I se pare că a murit. O săptămână fără să completezi rubrici inutile cu pixul… ohhh…  ai începe să completezi tot ce-ţi iese (alb) în cale. Pereţi albi mâzgăliţi cu cretă de culoarea pixului, tu murmurând incantaţia:

„cenepeeeu, seeex, vârstăăă, data naşteriiiii, tralalaaaa, tralaaa,  fiul luuuui/ şi aaal… tralaaala, cenepeeeeu, lalalaa”

Asta doar ca să te mai ostoieşti de dor!

Iar la urmă, în plin delir, vei cere şoptit, cu buzele uscate, adeverinţă de la medicul de familie cu „Apt a defalca CNP-ul în informaţii evidente”, „Apt a deduce vârsta dintr-un CNP”, „Apt a afla sexul unei persoane după CNP”…