ZECE greşeli frecvente în comunicarea medic – pacient
- A nu avea leziuni ORGANICE, nu înseamnă că eşti sănătos. A avea DISFUNCȚII, (deci alte tulburări decât cele organice), nu înseamnă că eşti „nebun”. Departe de noi gândul!
- Atunci când rostim grăbit “n-ai nimic”, referindu-ne la “analizele bune”, este doar o formulare neinspirată. Pentru care ne cerem scuze. „Iliescu o fi de vină”, vorba aia. Pentru că: dacă eşti în cabinetul meu plângându-te, ceva ceva tot ai – oricât de grozave ar fi analizele. Poate cu “n-ai nimic” am vrea să te încurajăm, dar tu auzi asta ca şi cum NU te-am crede că ţi-e rău. E musai, deci, să comunicăm corect!
- A-ţi spune că deocamdată „nu-i clară cauza simptomelor”, nu înseamnă că suntem proşti şi că nu ştim nimic. Dimpotrivă! Înseamnă că ştim mai multă medicină decât un Capatos, o Andreea Esca, sau o revistă de scandal. Și că, pentru tine, suntem mult mai eficienţi, chiar decât un tomograf cap-tălpi.
- A-ţi propune un psihiatru sau un psiholog, nu înseamnă că te socotim bolnav psihic „de băgat în cămaşa de forţă”, ci că sugerăm un ajutor din afară, pentru ordinea ta internă. Ca şi cum ţi-am sugera un ajutor la curăţenie, văzându-te prea obosit, ceea ce nu înseamnă că ai fi o putoare. În ţările civilizate se merge le psiholog sau psihiatru ca la SPA, sau stilist, sau la terasă la „freş” cu fetele. Și zău nu-s ţări cu populaţie majoritar nebună! Și zău nimănui nu-i e ruşine. Devine chiar fiţă.
- A solicita sau accepta părerea unui coleg medic specialist, nu înseamnă musai că suntem depăşiţi de situaţie, ci deseori vrem să te convingi singur că nici altul nu ştie mai mult. Nu în cazul tău „mai sofisticat”. Mai ales atunci când noi te cunoaştem de zece ani şi te-am văzut deja de o sută de ori.
- Când însă CHIAR suntem depăşiţi de situaţie, (noi identificăm rapid acel moment!), şi cerem consulturi interdisciplinare, evită să ne sugerezi opinia verişorului care a avut “aceaşi boală”. Crede-mă. Când eu – medic cu şcoala făcută la zi şi decenii de experienţă – sunt în clinci cu boala ta, cumnata exportator de mase plastice, n-are cum să mă ajute. Prefer neurochirurgul.
- Citeşte atent prospectul medicamentelor, e bine s-o faci, dar nu uita că el nu înlocuieşte medicul. Nu decide nimic în “parteneriat cu prospectul”. Și nu confunda farmacistul cu medicul de familie. „Daţi-mi ceva pentru infecţie urinară!”, or tu n-ai habar să diagnostichezi o infecţie urinară, o confunzi cu micoza vaginală, crezând că toate găurile de acolo-s la fel. Iar farmacistul va lua confuzia ta de bună. Nu va întreba „De unde ştii că ai infecţie urinară?”. Îţi va întinde o cutie cu Nolicin.
- Evită să soliciţi şapte – opt moaşe la “tăiatul buricului”, fiindcă vei ajunge cu buricul: fie netăiat, fie franjurat harcea parcea. Și clar vei rămâne tot bolnav, dar fără bani. O ştiau până şi dacii de pe Columnă! Dar civilizaţia a diluat mult din actualitatea acestui proverb. Deci revino repetat la primul medic şi spune-i că s-a agravat, că ceva nu merge etc. Nu-l schimba ca pe mănuşi, e pierderea ta, de o faci!
- Nu veni la medicul de familie după ce ai încercat să te tratezi singur cu 4-5 medicamente şi n-a mers. Mai ales la “răcelile” care n-au trecut – zici – nici după “trei antibiotice” (??!!) luate alandala. Ne este mult mai greu, devenim ca un croitor pus să repare un pantalon cusut greşit, lucru dificil. Mai bine să-l facem corect de la început. Împreună. Mai bine sună-mă şi întreabă, decât să cumperi din farmacie toate porcăriile de pe raft. (Sigur… dacă mă suni la două noaptea că strănuţi, nu vei avea rezultatul scontat!)
- Fă o distincţie clară între: Google, Wikipedia, farmacist, prospect, vecina “cu aceleaşi simptome” şi medicul tău de familie. Vei fi într-un avantaj evident, dacă reuşeşti să-i deosebeşti din prima!
[…] Decalogul comunicării corecte pacient – medic de familie […]
……..A-ți propune un psihiatru sau un psiholog, nu înseamnă că te socotim bolnav psihic „de băgat în cămașa de forță”, ci că sugerăm un ajutor din afară, pentru ordinea ta internă. Ca și cum ți-am sugera un ajutor la curățenie, văzându-te prea obosit, ceea ce nu înseamnă că ai fi o putoare. În țările civilizate se merge le psiholog sau psihiatru ca la SPA, sau stilist, sau la terasă la „freș” cu fetele. Și zău nu-s țări cu populație majoritar nebună! Și zău nimănui nu-i e rușine. Devine chiar fiță.
Acesta este numarul 4!
Nu insa nota 4 (patru) ……nici macar nota 2 nu meritati! …..mai degraba 0 adica NULA!
Daca pentru Dvs un „Psy” = „ca si cum”……..etc, etc…….
HALAL!!!!!
……in tarile civilizate nu este „ca si cum”…….cine merge la psy in tarile civilizate merge la psy….. nu e ca la terasa cu fetele…..nu ca la stilist…..asta e ideea Dvs……spunand asemenea enormitati va bateti joc si de psy si in acelasi timp si de pacient…….nu ati inteles ……….NIMIC…….
….este trist, insa………Dvs D-na doctor…….dispretuiti pacientii…….
Pai , in urma cu vreo 2 saptamani citesc din intamplare ceea ce posteaza d-na doctor pe blog.Relata cazul unui apartinator , fiul unui pacient tratat de dansa care a venit la 6 dimineata sa I ceara o trimitere catre un specialist.Eu am inteles ca omul in cauza intr adevar nu stia ca nefiind o urgenta medicul de familie nu are nici o obligatie sa I dra lui trimitere la 6 dimineata.Insa putea sa I raspunda calm va rog sa veniti la ora opt cand incepe programul la cabinet si vom rezolva acolo situatia.Dar ce sa vezi? Chiar dansa declara si ft mandra asa de isprava ca a inceput sa tipe si sa l injure pe acel apartinator.Pai ce fel de medic de familie o mai fi si ala de are un asa comportament fata de un pacient? Medicul nu trebuie sa se coboare niciodata la acest nivel chiar dc pacientul uneori e furios , frustrat , poate il doate ceva , are probleme psihice , etc.Dimpotriva trebuie sa incerce sa l linisteasca cumva , sa I explice , sa aplaneze conflictul.Ce ar fi ca eu , (sunt medic dar nu MF) sa ma fi apucat sa tip si sa injur pe toata lumea fiindca eram chemata la 2 , 3 , 4 , 5 dimineata sa vad pacienti care majoritatea nu aveau nici o legatura cu specialitatea mea?Sau mai mult sa tip la pacient care chiar nu avea saracul nici o vina.Eu ii vedeam pe toti , scriam consultul in foaie si apoi plecam.Se vede ca d na doctor nu prea are habar de ce intampla in ,, tarile civilizate” .
Si tot dansa scria ca pacientul ar trebui cumva sa seduca medicul de familie ca sa obtina ce vrea.Efectiv m a bufnit rasul.Pacientul nu trebuie sa seduca in nici un fel medicul , trebuie sa fie asa cum e el , insa onest in legatura cu medicul (simptome, durere, etc).Si daca doreste toate analizele , mi s a intamplat de multe ori sa aud asta , tu ca medic ii explici ca pt boala lui (suspiciune de boala) analizele pe care tu I le recomanzi sunt cele uzuale (care se fac in mod cutent), iar in functie de rezultat , se va decide dc altele ar mai fi necesare.Atata tot.Si un medic de familie bun ar trebui intr adevar sa fie cel mai apropiat pacientului lui, desi nici in Romania si nici in ,, tarile civilizate” din pacate de multe ori nu se intampla asta.
Lungimea mesajului dvs. il face (probabil) de necitit. Dar o spun calm, amabil, chiar simpatic. Nu ca vizitatorului matinal. Răspunsurile care se lungesc peste postarea de bază, încalcă reguli nescrise de FB. Reclamă un blog propriu. Chiar așa. Faceți-vă blog și acolo chiar vă va fi vocea auzită! Sau nu.
Doc, poate farmacistul din satul matale îi dă pacientului Nolicin că așa i se pare pacientului bine. Dar nu uitați că, dacă în pădure sunt ceva uscături, nu înseamnă că toată pădurea îi uscată. Și nu uitați nici că universitatea ceea de-ați terminat-o nu e universitatea de medicină, ci universitatea de medicină și farmacie, de unde ies tot specialiști, nu fluieră-vânt.
Ioai, culmea e că nu, nu din satul meu,acolo farmacistul e cel puțin informat dacă nu tobă de carte, ci din oraș, din Arad, la foc automat! Există deci și un revers. Dacă tu (dvs) nu dați, nu înseamnă că peste tot e așa. Valabil, desigur, și la competența medicilor. Încă ceva. Contactul la raft cu farmacistul diriginte e rarisim. Sunt asistentii de farmacie cei de prim contact.
Cred ca doamna doctor are dreptate sa abordeze și un limbaj mai puțin profesional, câteodată. Mulți dintre Conaționalii noștri nu știu ce înseamnă educație. Nu intru in amănunte pentru ca sunt inutile,. Orice profesionist, de orice natura, are limitele lui de “rezistența” . Iar in ceea ce privește consultarea unui psiholog sa știți ca in alte tari chiar este considerată fiță.Mai mult decât atât, sunt persoane care considera ca dacă nu faci parte dintr-o anumită categorie socială, nu trebuie sa apelezi la serviciile unui psihiatru…Prosti, snobi, rasiști ,megalomani și de toate culorile, sunt peste tot. Inclusiv in sala de așteptare a medicului.
Tot respectul,dna doctor.Va multumesc pentru articolele de real interes , pe care le postati si pe care eu le distribui mai departe, prietenilor !Sanatate multa si spor in tot ceea ce faceti!LILIANA