Cum se compensează medicamentul Eliquis?

Să vă mai zic de prostia națională doi câte doi, trei câte trei, toți a câte câte un milion?

Asta așa, printre covizi și scena emblematică cu medici de familie români – mascați, înmănușați „propilen-bleu ciel”, viziere, termoscannere cuprinse blând în palmă, de parcă ar fi… săbii fermecate, toate ca girant al faptului că de noi, românii, covidul nu se atinge?

Este EL! EL!

ELIQUIS!

ELIQUIIIIISS!

Poate unii dintre voi aveți, în schema de tratament, medicamentul numit Eliquis.

Băăăă, mă leși?

Păi nici dacă era despre cifrul unei uzine atomice, nu era mai complicat.

Cică ar exista un card de reducere al firmei producătoare, dar firma nu mai reduce. Dar parcă totuși mai reduce? Nu știm. Oricum, chiar când reducea, ieșeai mai ieftin decât compensat la mine, fiindcă, cică medicul de familie ar putea compensa și el Eliquis, mai nou. Dar, poate compensa, numai în niște condiții pentru care eu parcurg pe diagonală mailuri subintrante, mail după mail, fiecare anulându-l pe precedentul, toate pe post de „instrucțiuni de compensare”.

Citesc și mă crucesc. Citesc. Crucesc. Citesc…

În timpul consumat cu lectura despre compensarea  lu`Eliquis, limbaj de lemn cu pretenții de act normativ, aș putea învăța japoneza. Măcar cât s-o rup puțin, la nevoie,

Îmi somez imperativ, pe FB, colegii, și-i rog:

– Hey copii, bă copii, pot compensa Eliquis? Sau nu.

– Na staaaai! Nu sări ca fata mare la măritat. Că nu-i cu DA/sau NU. E depinde. Dar nici aia nu-i sigur. Cum că ar depinde de ceva… Uite fragmentele de lege.

– Da voi, din ăste fragmente, ce ați priceput? Din „legizlațea în viguare”.

– Păi, n-am priceput. Normal că nu.

– Noa, aia zic și eu. Mă duc să mă calmez, prin păduri. Îmi pun mănuși, bag cochet un dezinfectant în buzunaru` de la chept, înhăț termoscannerul ca să se vadă aparent că n-am covid, și plec pe cărări de munte. Să mă bat haiducește cu covidu-n zonă! Dăcât să „mă risc” cu Eliquisul și să-l compensez „în bază la legizlațea ân veguare”. Sau, hai că bag la fokk automat vreo două-trei „Apt a lucra în învățământ”, sau „Apt a conduce barcă cu motor”, deși-i ilegal, dar pare mai safe la imputări. La Eliquis, măcar îmi iau șăfii numa` bani peste un an, da la Covid e cu sănătate. Deci sănătatea e mai bună decât toate. Deci NU ȘTIU/NU ȘTIM  ce să facem cu Eliquisul vostru, astfel încât să nu-l plătim noi la anu`. Nici cu covidu nu știm exact ce să facem,  însă pe aia n-o știe o Planetă întreagă!

PS. Tare mi-e că doi, de FOARTE sus, au discutat la o cafea&whisky mic, undeva pe malul mării.

-Gicule, nu mai rezist cu reducerile astea pe card, ca producător. Muare firma-n rând cu pandemia, zău. Bagă-le-o la doptorașii de familie, s-o compenseze – pe Eliquis. Dân condei, știi tu cum.

-Puiule, bag. O aburesc. Da` ne iese ceva?

-Momental nu, da peste un an-doi, le impuți la proști. Numa dacă aburești cum trebe, regulile de compensare. Hai, că nu-i prima dată, Gicule! Servește-mă.

-Puiule, zici că ploaie joi? Dacă joi, la chef la Mamaia, ploaie, m-am rupt în fericire. Unde dreaq îi bag pe toți la cocteil?