Cu bolnavii ce să fac, între două fericiri?
Ministrul nostru, al sănătăţii, iese în presă, (şi eram sigură că o va face, deja mă sperii cât de previzibili îmi sunt oamenii!), cu ştirea unor mari economii făcute în numai o lună de cărduială. Jdă miliarde. Dovadă că furatul a fost stopat. Dar noi, din pricina sincopelor am lucrat la jumătate din potenţial. Pur şi simplu nu s-a lucrat la turaţie maximă.
Atunci mă bate un gînd, ca să aduc Hăşmaşul pe locul întâi de economii în ţară. Mă mut total pe FB în timpul serviciului, nu mai fac NIMIC şi economisesc TOT. Prin mine nici un ban al sănătăţii nu va mai fi consumat. Nici o reţetă, nici o trimitere, o analiză, nimic. Numai blog şi FB şi editare cărţi.
Deci eu fericită, ministrul fericit, sistemul redresat, iar hăşmăşenii bolnavi… noa cu ei ce facem, între două fericiri?
Neata,
Tot io!
Cu bolnavi știu ce putem face, căci și așa sunt prea multi. Ii luăm și ii băgăm la pușcărie, adică sugstragem din fondurile de la Interne, că-i gratis la ăia. In schimb, eliberăm pușcăriași existenți și ii punem sa ciordească de la ministru si de la tot familionu’ lui (că-i mare, știu io!)
PS/ scuze de gluma proasta, dar s-ar merita sa se investeasca in sanatate caci o sa se ajunga o tara de bolnavi si hoti… adica mai rau ca in Grecia (tara hotilor si a puturosilor).
Ce sa ne facem si cu bolnavii astia.. of.. nimic sa nu facem – ca acum, adica. Ce rost are sa faci ceva daca oricum sunt stricati? (evident, sunt ironic si, in acelasi timp, scarbit de sistemul nostru medical)
TOȚI suntem! Bine zici… offf