Aceste medicamente n-au niciun efect!

Nu mă simt bine deloc MAI BINE cu aceste medicamente!

Aceste mediacamente n-au niciun efect!

Articolul meu se referă la bolnavii cronici – diabetici sau PREdiabetici, hipertensivi, obezi, cu un colesterol mare, cu o circumferință mare a burții, bronșitici, cardiopatie ischemică, toate astea luate câte două sau câte trei… Lor le răspund acum, la replica:

-Doamne, iau atâtea medicamente dar „nimic nu cunosc după ele”, nu mă simt deloc mai bine!

– Dragii mei. Medicamentele pentru cele de mai sus, nu-s ca să te simți mai bine. Sunt prevenție! Previn. Previn paralizia, infarctul, moartea subită, gâfâitul obosit la fiecare pas, sufocarea etc. Exact așa cum schimbul periodic de ulei la mașină, filtrele, apa, nu fac să-i crească caii putere, sau să-și schimbe marca din Dacie în BMW, sau să-i scadă vechimea, ci fac să NU CADĂ MOTORUL DE TOT!

Ca să “te simți mai bine” există zeci de calmante ale durerii, antiinflamatorii, somnifere, antidepresive, anxiolitice, dar schema medicamentoasă care PREVINE, nu-ți înseninează zilele și nici nu-ți liniștește nopțile. Ea face să ai o viață mai lungă și fără drame.

La cabineul meu, azi, o pacientă vârstnică cu multe boli cronice – dintre care una singură deranjantă zilnic: artoza genunchiului – care-i dă dureri și umblă greu-, insista repetat că schema de medicamente prin care eu îi prelungesc viața și evit accidentul vascular cerebral sau infarctul, nu-s de nici un folos. I-am răspuns cald, dar ferm și repetat:

-Ba sunt! Știți de ce? Fiindcă vorbim. Vorbim, fiindcă trăiți și PUTEȚI VORBI! Nu se împulecă limba. Fiindcă ați venit pe jos la mine, nu cu targa, nu paralizată în cărucior, nu purtată în brațe. Fiindcă da, vă doare genunchiul, dar aveți mintea limpede, brațe bune și picioare care pășesc singure. Deci: ba da, medicamentele astea vă fac mult bine, numai că nu știți.

La plecare înțelesese… cred… sper…