Comandă setul AKUTOL, AICI

Stop cadru cu piţipoance şi băieţi valabili

Zi caldă de toamnă arădeană.

Piţy Harungălan se întâlneşte, la terasa Nabucco din centrul Aradului, cu Dezde. Dezde este chiar celebra Cureleanu Alina Sorina Dezdemona. Îşi zice (şi îi zicem) Dezde, doar ca nume de scenă. Sună mai cu impact. Piţy are atitudinea standard a fetei moderne de 2015/2016. E determinată. Braţul stâng lipit de trunchi, antebraţul stâng perpendicular pe braţ, alcătuiesc un unghi drept. (Aceste detalii le dau mai mult copiilor hăşmăşeni din ciclul primar, cititorii mei constanţi pe FB, ca metodă mai eficientă de a învăţa geometrie, decât manualul!)

Aşadar antebraţul stâng al Piţy-ei face unghi drept cu braţul, mâna lăsată moale din încheietură, cu palma în jos, e îngreunată semnificativ şi de greutatea inelelor. Pe antebraţ, Piţy transportă cochet – feminin un geamantănaş voluminos pe care îl vom numi poşetă de firmă. Observaţi, voi cele din generaţia mea 50 plus, că poşeta nu se mai poartă pe un umăr, sau ţinută-n mână cum făceam noi în epoca de glorie, când roiau flăcăii pe lângă gleznele noastre rafinate! Nu. Azi se cumpără o valiză care se agaţă pe antebraţ.

Valiza, spuneau la ştiri nostalgicii cârcotaşi, poate costa chiar 100 de mii de euro. Să ştiţi că e treabă serioasă, gravă, chit că textul meu, poate, vă pare unul caragialesc. Nu-i. Este doar documentare jurnalistică pe teren.

  • Pa pa tu, fată! ciripeşte Dezde, văzând-o pe Piţy în dreptul terasei Nabucco.

Desigur Dezde dezvoltă şi ea o sacoşă paralelipipedică pe antebraţ. Salută cu „pa pa, tu!” fiindcă-i venită la studii private la Arad din zona Bucureştilor, unde se vorbeşte cu “pa pa”. Piţy, arădeancă autohtonă din Pârneava, îi va răspunde pe limba noastră, a arădenilor:

  • Ciau dulce! Ce faci.

Nici măcar în fraza rostită, Piţy nu va folosi semnul întrebării după „ce faci” fiindcă, zău aşa, efectiv nu o interesează ce face Dezde. Iar folosirea cuvântului „efectiv” în diverse contexte e adorabilă. Vă rog să nu uitaţi acest mic artificiu care sugerează subliminal cultura! În pană de citate Coelho, decât să taci penibil, mai bine zici ceva banal. Spune fără ezitare orice banalitate, dar bagă din când în când un „efectiv” în frază. Face minuni, credeţi-mă!

  • Deci tu. Efectiv mor! Nu mai suport, fată! … pregăteşte Dezde terenul devoalării marilor Drame Planetare. Din fericire doar vorbeşte, nu şi scrie ce zice, fiindcă în dialoguri erotic-nocturne private pe FB, la replica „deci crede-mă”, ea scrie „dc credemă”. Pesemne se grăbeşte şi de aceea tastează greşit.
  • Care-i problema, puiuţ? Nu mă băga în boală, găl!

Piţy începe să devină serios interesată de drama Dezdei.

De fapt, e lucru ştiut între fete: drama uneia este voluptatea celeilate şi invers, astfel încât media aritmetică drame – voluptăţi la piţipoance rămâne constantă. (Iată cum le predau copiilor care mă citesc, fără să simtă, chiar şi definiţia mediei aritmetice!)

  • Nici nu mă întreba futu-i. lasă-mă. Deci mă mir că n-am `nebunit de tot!

Aici se cere să mă opresc niţel, ca să dezvolt conceptul „futu-i”. (Atenţie. Futu-i se scrie cu cratimă, copii! Cratimă= linuţa aia care desparte.) Dezde, deşi-i sudistă, adică fan „pa pa” care nu salută cu „ciau”, a preluat conceptul specific timişorean „futu-i” de la primii ei patru iubiţi arădeni, studenţi la zi la Timişoara. Acolo, în mediul academic timişorean, “futu-i” este dezgolit brutal de conţinut, după care este expus nud frazei şi folosit pe post de virgulă.

Iată un exemplu didactic de folosire a conceptului într-un context banal:

  • Cum să zic futu-i mă duc eu joi la Decanat futu-i şi bag cererea aia de amânare a examenului futu-i când apare secretera futu-i şi îmi cere copia actului de identitate futu-i.

Remarcăm tehnica impecabilă de aşezarea în frază a conceptului şi, de asemenea, faptul că acestă inofensivă virgulă nu are nimic comun cu sexul explicit pe care, în alte zone ale ţării sau în alte condiţii, vi l-ar sugera un “futu-i” pus la infinitiv. (Pentru copii: repetaţi infinitivul, dacă vreţi să pricepeţi ce zic!)

Piţy îşi mută precipitat valiza pe celălalt antebraţ, îşi rotunjeşte a mirare cărniţele roşii – lucioase ale buzelor, este deja atentă la maximum. Dezde ar urma să-i dezvăluie tragedia care macină nemilos sâni siliconaţi, buze, tot. Se prefigurează o zi bună, dar Piţy nu a gândit verbul “a prefigura”, fiindcă nu-l ştie. l-am scris eu aici, e din mintea mea de povestitor şi sunt convinsă că, dacă ea cunoştea verbul, l-ar fi gândit. Este minunat postat în acest text călduţ de toamnă! Soarta – destinul – karmele, însă, decid ca Piţy să nu afle niciodată secretul morbid al Dezdei, fiindcă-n faţa terasei trage brusc, scrâşnind viril, un bolid argintiu. N-are loc de parcare, dar opreşte inspirat, în unghi ascuţit cu trotuarul, imediat sub semnul “oprirea interzisă”. (Pentru copii: unghi ascuţit = parcarea aia nici chiar paralelă, dar nici chiar perpendiculară. Mai exact, parcarea era marfă.)

Bolidul argintiu este extrem de apetisant, în ciuda faptului că-i încă neînmatriculat în România şi are o minusculă buşitură aripă faţă dreapta. Insezizabilă. Din el coboară Nikk, (Popa Viorel Augustin la buletin), învârtind cheile maşinii pe arătător. Brelocul voluminos şi fascinant are altă siglă decât marca bolidului. La băieţi, o ştiţi, jucatul aparent absent cu brelocul BMW legat de cheile maşinii Opel cu numere bulgăreşti, sau chiar de cheile garsonierei dacă n-ai maşină, este echivalentul valijoarelor noastre excitante de pe antebraţ. Am face orice, numa să ne excităm unii pe alţii! Nikk se apropie de fete, el miroase bestial, e ras 2/3 craniu cum cere cutuma, 1/3 e păr negru geluit, adus în faţă, Nikk e trufanda!

Dezde se opreşte instant din dezvăluiri, Piţy se tulbură semnificativ, iar din gura lui Nikk iese ceva imprevizibil. Coşmar. Deci să mori! Nici “ciau”, nici “pa pa la voi”, nici “futu-i”. Din gura lui Nikk iese, cu o lentoare aproape perversă, ca un preludiu dintr-un film SF ardelenesc, următorul hibrid:

  • Serus LA VOI!

Noa ce să mai zici de clujeanu frasului cu “servusu” lui şi “la voi”-ul lui cu tăt! Masacrăm nemilos tradiţii milenare? S-o fi infiltrat sub acoperire-n Arad, futu-i.

SFÂRȘIT.

Servus, ceao, papa la voi! Bonjurică. În următorul episod, pe ăştia trei îi mut în secuime la un club, iar de acolo, după ce fetele se combină fiecare cu câte un secui neaoş iar Nikk rămâne single guy, se vor duce toţi cinci în Deltă la lipoveni, ca să-i caute lu Nikk gagică pe măsură. Nu-s de ratat dialogurile! Urmăriţi-mă.

5 Comments

  1. Marian 21 octombrie, 2015 at 8:31 am - Reply

    Poate era util sa explici si oltenescul „futui”, ce zici? :D

    • Otilia Tiganas 21 octombrie, 2015 at 8:38 am - Reply

      Ahaaa!Bine zici. Asta deja-i subtilitate pentru testul de capacitate. Zisăi.

  2. Dan 23 octombrie, 2015 at 1:10 pm - Reply

    Bes – ti – al!
    Rad cu lacrimi. Ma bag si la episoadele urmatoare :)

  3. […] Stop cadru cu pițipoance și băieți valabili […]

Lăsați un mesaj...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Comandă setul AKUTOL, AICI


Laborator Analize

Arhive

Get more stuff

Subscribe to our mailing list and get interesting stuff and updates to your email inbox.

Thank you for subscribing.

Something went wrong.