Bolile somnului – chirurgul Oana Goidescu

Dr. Oana Goidescu va vorbi „înseriat” (adică va fi o serie de postări!) despre problemele somnului: somnologie, investigaţiile tulburărilor de somn, apneea în somn= sindromul apneei în somn=SAS, tratamente etc.

Somnul nostru cel de toate nopţile
Cu tot respectul pentru colegii cu specialităţi mai apropiate de tulburările respiratorii, o să încerc să vă explic ce e aceea apnee. Și de ce ne tulbură somnul şi, mai ales, perioadele de veghe.
Ca mai toate cuvintele care încep cu „a” , înţelesul este de lipsă. Nu ştiu dacă afemeiat desemnează ceva cu plus sau cu minus, dar apneea este sigur o lipsă a respiraţiei. Adică, în timpul somnului, respiraţia se opreşte de un număr variabil de ori, cu durata de la 10 secunde la… uneori peste un minut.

Deci, APNEE= FĂRĂ RESPIRAȚIE.

„Culegători de perle” le spunea un lector. Cu condiţia să fie somnambuli.
De ce? Pai, hai să-ţi explic. Aşadar nu respiri. Creierul e trezit şi trece respiraţia de pe automat, pe manual. Și face chestia asta de zeci de ori pe oră, de sute de ori pe noapte. La modul conştient, tu nu ştii despre asta.

Hai să ne imaginăm un scenariu: pune ceasul să sune la fiecare 3 minute. Dar să fie alarma de-aia de incendiu, nu ciripit de păsărele! Pentru că, deh… rămâi fără oxigen. ȘI fără oxigen… Te-ai trezit? Ok. Acum apasă un buton. Repetă la intervale scurte. Dimineaţa o să ai capul mare, nervi, gura uscată. Între trezirile pentru reluat respiraţia, or să fie şi vreo câteva treziri de mers la pipi. Peste zi o să caşti cu spor, atenţia e împrăştiată, posibilitatea de a aţipi creşte exponenţial. La fel şi riscul de accidente rutiere, casnice sau de muncă. Neuronii sunt aruncaţi care pe unde, iar randamentul intelectual… vai steaua lui.
Prin popor se spune că un deştept doarme în 15 minute cât prostul în 8 ore. Sesizarea e corectă, în măsura în care bolunzeala e dată de oboseală şi nu de lipsa genetică a intelectului. De ce? Păi, dacă din 8 ore alocate somnului creierul a pierdut o bună parte doar cu pornitul respiraţiei…, timpul efectiv de somn şi calitatea lui sunt pe butuci.
Odată cu creierul, suferă şi celelalte organe ţinute în alarma de luptă.

Inima e biciuită de la bradicardie la tahicardie. De la prea lent, la prea vioi. Oxigenul n-ajunge, iar fără oxigen nu merge nimic.

Hormonii suferă şi ei. Creşte riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, diabet.

Dacă la sindromul metabolic, (ăla poreclit de nemţi “cvartetul morţii”) mai pui şi “apneea de somn”, obţii sindrom „Z” şi speranţa de viaţă a individului o ia uşor în jos.
La cine apare apneea de somn?

Mai frecvent la obezi, dar nu-i obligatoriu. Mai des la bărbaţi, – femeile au tonus faringian mai bun, că doar exersează mai des vorbitul… şi ţipatul… glumeam, femeile sunt protejate de hormoni, cel puţin până la menopauza. Poate însă să apară la cei cu mandibula trasă mai în spate, la copii… oricum, ideea e să te ducă mintea la diagnostic când vezi simptomele. Pentru că se diagnostichează şi se tratează.
Deşi recunoscută de statul român ca boală, deşi de anul acesta diagnosticul intră la spitalizarea de zi, deşi e în legislaţia pentru permise auto, tratamentul apneei în somn nu este decontat deloc. Cam ciudat să-i spui asta unui plătitor de asigurare medicală, nu-i aşa?
Ca un tribut colegilor care au introdus si promovează această ramură medicală şi care se luptă să dezvolte şi somnologia, să facă şi diagnostic şi tratament şi educaţie: toată admiraţia mea!

dr. Oana Goidescu

Despre cum îţi poţi calcula (chiar şi singur!) RISCUL apneei de somn, citeşte aici: